Una dintre puținele știri pe care le-am consumat zilele astea a fost și aceea despre rezultatele obținute de profesori la titularizare. Și mi-am adus aminte și de dezastrul de la bacalaureat (am vrut să comentez atunci, dar am uitat). Ambele mi se par explicabile și, într-un fel, normale.

Avem profesori slabi. Cred că pot să afirm fără să mă înșel, că în învățământ au intrat în ultimii 20 de ani cei mai slabi dintre absolvenți. Cei care nu au fost în stare să-și găsească un job mai bine plătit, sau au terminat facultăți “moarte”. Cei care nu au avut de ales. Au primit niște salarii mizere și nu au avut nici un fel de motivație să producă elevi performanți.

Nu le găsesc nici o vină. Nici eu, dacă aș fi blocat pe o poziție de profesor, cu 30 de demenți în clasă, care au pe ei mai mulți bani decât câștig eu într-o lună, nu mi-aș bate capul. Le-aș da la toți medie de trecere, să scap de ei. Iar la bac, să se descurce, dacă au bani, să facă meditații. Eu îmi iau salariul, viața merge mai departe, mai fac o grevă, mai primesc o mărire de 40 de lei. De ce m-aș chinui să-i fac să învețe?

Pe de altă parte, elevii nu sunt nici ei motivați. În societatea noastră, educația și cunoștințele nu mai reprezintă nimic. Poți eventual să ajungi, dacă ai carte,… profesor. Adică prăpăditul ăla cu plovăr de acum 5 ani și telefon din 2004, care vine cu tramvaiul la școală. Banii sunt importanți, iar pentru a face bani nu ai nevoie de școală. Poate că-ți trebuie o diplomă, mai ales ca părinții insistă, dar și asta tot cu bani se rezolvă. Deci de ce-ar învăța elevii?

Este clar că sistemul nu funcționează – pur și simplu oamenii implicați nu sunt motivați și nici nu vor fi vreodată, dacă nu se schimbă ceva radical, astfel încât să se răsplătească valoarea, iar elementele care nu fac față să se elimine pe parcurs.

Iată ce propun eu:

1. Examinările să nu se mai facă de către profesori. Cred că sunt suficiente calculatoare în toate liceele (iar dacă nu sunt, sigur vor exista bani pentru niște “băieți deștepți”). Pentru fiecare materie, să existe un set extrem de mare de întrebări și la fiecare 3-4-5 săptămâni să se dea câte un test scurt, centralizat național, din materia învățată între timp. La sfârștiul semestrului, să se dea un test mai consistent. Rezultat imediat, obiectiv.

2. Greșelile să coste. Cine nu reușește să ia un test, se oprește și nu mai poate continua școala. Dacă dorește să reia testul, trebuie să plătească. Dacă nu ia un oarecare număr de teste (cam cum funcționează creditele la facultate), repetă anul. Și plătește. Școala să fie gratuită doar pentru cine se străduiește să fie măcar mediu.

3. Performanța să fie răsplătită. “Top 10%” din elevi să fie plătiți. Poate nu neapărat cu bani, ci cu bilete la filme, concerte, participarea la excursii, produse gratuite în valoare de X. Soluții se găsesc și există deja studii făcute în domeniul ăsta. Eu personal, dacă aș fi știut că primesc 1 GB de memorie, aș fi învățat la istorie!

4. Profesorii să fie plătiți în funcție de performanța elevilor. Să se plece de la un salariu de încadrare oarecare și să li se pună un target de performață (a elevilor). Am scris deja că testele sunt lunare – dacă elevii ating targetul, îți iei salariul întreg pe luna în curs. Dacă nu, înseamnă că nu prea ai muncit, deci se aplică o scădere procentuală. Dacă au rezultate mai bune, primești o mărire.

Există aici și un efect interesant: inițial, profesorii vor încerca să scoată tot ce se poate din elevi – aceștia să aibă rezultate bune, iar ei să-și ia banii. Pe de altă parte, dacă un elev nu vrea sau nu poate, profesorii vor fi stimulați să îl elimine cât mai repede (suferi doar o lună, apoi îți revii). Elementele negative vor dispare, iar media celor care rămân va fi mai mare.

5. Decuplarea diplomelor de școală. Unii elevi (de exemplu eu), învață de multe ori mai bine singuri decât la școală. Alții au nevoie de mai mult timp sau altfel de condiții speciale. Sistemul actual nu este flexibil, dar o evaluare pe calculator ar rezolva asta. Cei mai lenți ar putea să dea doar câte evaluări pot și să termine liceul în 10 ani, fără a pica testele și a fi forțați să plătească suplimentar. Geniile vor trece repede prin sistemul de evaluare și se vor concentra pe alte lucruri mai interesante. În toate aceste cazuri, chiar și statul câștigă pentru că investește mult mai puțin în elevi care nu se potrivesc profilului mediu.

Idei mai există. Dar oare o să aibă cineva suficiente cojones să le aplice? Apropo, dacă vrea cineva să-mi dea pe mână ministerul educației, CV-ul meu se află în partea de sus a paginii

Image credit: Zitona.

Related posts:

1. Plata facturilor