Duminică (pe 16 mai) a avut loc un concert care va rămâne în istoria rock-ului din România ca punct de reper – concertul AC/DC din București. Așteptați mai mult de 30 de ani de unii dintre fani, monștrii rock-ului au cântat în Piața Constituției, în fața a peste 50.000 de oameni. Și nu au dezamăgit nici un pic! Mai jos este review-ul meu.

Am ajuns la locul concertului puțin după ora 19:30, cu metroul, pentru că am ascultat de sfaturile organizatorilor care au spus că n-o să fie locuri de parcare, și de primărie, care a anunțat că metrourile vor circula până la ora 24. Mare greșeală, una pe care nu o voi mai repeta niciodată la vreun concert: primăria și-a bătut joc de noi toți, după cum am scris deja aici.

Apropiindu-ne de locație dinspre parcul Izvor, am auzit cum Iris deja cânta. Înaintea lor, mai cântase formația Down. Cum nu sunt un mare fan, nu ne-am grăbit să ajungem atât de devreme – prevăzând că vom sta în picioare, în ploaie, multe ore.

Eram, desigur, dotați cu haine groase și pelerine de ploaie. Dar ploaia nu a venit, iar temperatura a fost numai bună. Faithless spune că Dumnezeu este DJ, ei bine, duminică Dumnezeu a fost rocker!

Am trecut uimitor de simplu de controlul biletelor, fără percheziție corporală. Nu știu dacă au făcut-o pentru a economisi timp, dar lipsa controlului, oricât de sumar, mi se pare destul de gravă. La un moment dat, în public apăruse o torță (de tipul celor roșii care se mai văd pe stadioane) – din fericire a dispărut repede, înainte să-i treacă prin cap celui care o mânuia să o arunce în capul cuiva sau pe scenă.

Având bilete în Normal Circle, am avut de ales să mergem jos, în piață, sau sus, pe deal, în curtea Casei Poporului. Am ales să mergem sus pe deal, alegere care s-a dovedit foarte inspirată: nu era înghesuială foarte mare, așa cum era jos, iar de văzut, s-a văzut excepțional de bine. Sigur, artiștii erau un pic cam puchinoși de acolo, dar nu-mi aduc aminte de un alt concert în aer liber în care să văd perfect toată scena și ecranele, fără să trebuiască să ocolesc cefele celor din față.

În afară de lipsa securității de la intrare, în rest organizarea a fost excelentă: multe tonete pentru băuturi, snack-uri și chiar mâncare – să nu uităm că unii au fost acolo de la ora 16. Erau și suficiente toalete și casierii unde se puteau cumpăra jetoane. Nu am văzut cozi mari la nici unul dintre locurile astea, ceea ce iarăși este “a first” la un concert.

După ce ne-am găsit locuri bune, am ascultat Iris, care au cântat până la 20:20. Au cântat bine, nimic de zis, dar am rămas cu impresia că acest concert și atât de mult public au fost un pic cam mult față de cât pot ei “duce”. S-a simțit că și ei s-au bucurat că au ocazia de a cânta în deschidere la AC/DC, în fața unei mulțimi cu care probabil că nu se vor mai reîntâlni. În orice caz, mi-au plăcut și merită nota 10.

Am folosit pauza dinainte de AC/DC pentru a analiza un pic setup-ul scenei. În afară de scena uriașă cu “catwalk” în față, cele trei ecrane imense au fost folosite pentru a arăta celor aflați mai departe diverse detalii – inclusiv rockerițele “bune” din public . Am mai existat două șepcuțe roșii cu cornițe, plasate deasupra scenei, stânga și dreapta. Singura problemă tehnică pe care am constatat-o în timpul concertului a fost faptul că s-au desumflat cornițele uneia dintre șepcuțe. În rest, totul a fost impecabil, de la sunet, la imaginile de pe ecrane, lumini și efecte pirotechice.

Show-ul a început la ora 21, conform programului. Eu interpretez asta ca o dovadă de respect pentru public, și mereu m-au enervat “marile vedete” de duzină din România, care întârzie câte jumătate de oră. Ei bine, AD/DC au fost capabili să ajungă la timp!

Au cântat mult și au cântat bine. La vârsta la care unii dintre noi abia ne vom târîi ajutați de baston, Brian și Angus au țopăit și au alergat pe scenă timp de două ore. Și ce show au făcut! Singurul concert asemanător a fost doar al celor de la Rolling Stones – dar AD/DC are în topul meu un mic avans.

Concertul a început tare, cu un clip animat cu o locomotivă, apoi niște efecte pirotehnice care au permis ecranului central să se despartă și să facă loc… unei locomotive în mărime naturală (3,5 tone!). Melodia, evident, Rock’n'Roll Train.

În același stil alert și antrenant au continuat cu câteva piese mai noi, de pe ultimul album Black Ice (pe care, între noi fie vorba, tot publicul l-a … ascultat deja). Dar nebunia s-a dezlănțuit la piesele vechi – și n-a lipsit nici una: a fost și The Jack, și Thunderstruck, și Hells Bells, și… toate (setlist-ul este mai jos).

Efectele au continuat tot concertul. Locomotiva care a apărut la început a fost călărită de o Rosie gonflabilă care știa să dea din cap și din picior, Brian s-a balansat agățat de o sfoară și a tras clopotul pentru Hells Bells, Angus a inundat publicul cu confetti, și ne-a arătat și chiloții pe care scrie AD/DC (btw, vreau și eu!), iar sfârșitul concertului a fost marcat de salve de tun și artificii. Piesa, evident, For Those About to Rock (We Salute You).

Și… s-a terminat După doar două ore, în care n-am simțit cum a trecut timpul, AC/DC a plecat, dar nu înainte de a ne cântat tot ce au avut ei mai bun. Iată setlist-ul complet:

1. Rock N’ Roll Train
2. Hell Ain’t a Bad Place to Be
3. Back in Black
4. Big Jack
5. Dirty Deeds Done Dirt Cheap
6. Shot Down in Flames
7. Thunderstruck
8. Black Ice
9. The Jack
10. Hells Bells
11. Shoot to Thrill
12. War Machine
13. High Voltage
14. You Shook Me All Night Long
15. T.N.T.
16. Whole Lotta Rosie
17. Let There Be Rock
18. Highway to Hell
19. For Those About to Rock (We Salute You)

Doar două elemente neplăcute am constatat tot concertul. Primul: AC/DC nu a vorbit foarte mult cu publicul. Dar nici nu a fost nevoie, sincer să fiu. Iar bis-ul (ultimele două piese) nu a fost separat suficient de bine de restul concertului. Dar asta eu nu o trec la neplăceri – oricum regia asta ieftină cu 3 piese la bis a devenit obositoare.

Cel de-al doilea element neplăcut a fost un efect datorită distanței la care ne aflam noi, și probabil nu a existat mai aproape – sunetul ajungea la noi cu 3-400 de milisecunde mai târziu decât “imaginea”, ceea ce era un pic confuzant atunci când te uitai pe ecrane.

În rest, absolut nimic de reproșat, un concert perfect din toate punctele de vedere, și iată notele mele:

• sunet: 10/10.
• efecte vizuale: 10/10.
• efecte pirotehnice: 10/10.
• impresie personală: 11/10

Cum altfel aș punea încheia decât cu:

For those about to rock, we salute you!

Tu ai fost la concert? Cum ți-a plăcut? Scrie mai jos!

Image credit: Yannick Croissant.

Related posts:

1. Concert Demis Roussos
2. Concert Ștefan Bănică Jr.
3. Concert Mircea Baniciu în Hard Rock Cafe
4. Concert Bryan Adams
5. Concert Mircea Baniciu