Și totuși, de ce n-ar fi case de marcat în piețe?

Una din știrile pe care le-am degustat de curând a fost despre micii producători (sau mă rog, cei care vând în piață), care ar putea să fie forțați să aibă case de marcat și să elibereze bon fiscal. Reacțiile majorității: șoc și indignare.

Aparent, există o opinie generalizată că în piață e ok să vinzi fără acte și să nu plătești taxe, ceea ce mie personal mi se pare revoltător.

N-aș vrea să fiu înțeles greșit, nu sunt de acord cu multe dintre taxele existente sau modul în care sunt ele calculate. Am și scris despre asta în mai multe post-uri:

Dar atâta vreme cât avem niște legi, mi se pare normal ca acestea să se aplice și să fie respectate de toată lumea. Dacă eu plătesc 16% impozit pentru ora de consultanță, mi se pare normal să plătească și cel din piață 16% din prețul kilogramului de cartofi.

Nu mi se pare normal ca eu să plătesc impozite peste impozite, iar cei care vând în piață să beneficieze de acei bani, fără ca ei la rândul lor să contribuie cu nimic. Un exemplu scurt: n-am fost niciodată înternat în spital de când plătesc taxe, dar am contribuit la asigurările sociale sume semnificative. Este corect ca din banii mei să se interneze cei care vând în piață, fără a plăti vreo contribuție la rândul lor?

De fiecare dată când vine vorba despre piețari, apar automat și câteva argumente standard:

  • acesta este unicul mod de a se întreține, dacă nu vând produsele în piață vor muri. Minciună. Marea majoritate a gospodăriilor de la țară produc pentru uz propriu, nu pentru a vinde la piață, și n-a murit nimeni de foame până acum. Cei care vor renunța la piață vor trebui să-și varieze producția astfel încât să aibă “de toate” și gata.
  • oricum nu fac mare profit. Acesta este argumentul care mă enervează la culme. Adică dacă suma nu e mare, e ok să faci o evaziune mică, da? Oare ce pățesc dacă folosesc argumentul ăsta când vine un control? Ar merita notat că impozitul forfetar are exact efectul invers – NU scutește de impozit veniturile mici, ci din contră, taxează de câteva zeci de ori mai mult pe cei care produc puțin. Ghinion, asta-i țara în care trăim.
  • prețul este umflat de angrosiști. Așa, și? Dacă îmi convine, cumpăr, dacă nu, mă duc în altă parte, de exemplu chiar la poarta producătorului. Sau îmi cresc singur leuștean, pe balcon. Să nu uităm că piața se reglează singură! Oricum, argumentul acesta nu prea are legătură cu problema de față – a elibera sau nu bonuri fiscale.

Drept urmare, sunt de acord cu introducerea obligativității ca orice se vinde în piață să fie însoțit de bonul fiscal. Iată ce cred eu că s-ar întâmpla dacă s-ar lua o asemenea decizie:

  • prețurile ar crește un pic. Ca valoare, ceea ce cumpăr din piață reprezintă sub 20% din cheltuielile mele cu mâncarea. Cred că toată lumea ar putea să suporte o eventuală creștere a prețurilor. Totuși, nu cred că este foarte probabil să avem schimbări radicala de prețuri.
  • țăranii “reali” n-ar mai vinde în piață. Niciodată nu am înțeles de ce este relevant să cumperi fructe și legume direct din mâna care a plantat sămânța în pământ. Mă interesează mai mult calitatea și prețul! Unii dintre cei mai nepoliticoși vânzători, din experiența mea, cu care abia dacă te poți înțelege, sunt chiar producătorii. Eu unul aș saluta schimbarea lor cu vânzători care lucrează la patron.
  • ai primi bon fiscal (evident). Pe lângă faptul că astfel s-ar plăti niște taxe, ceea ce este corect, ar mai exista un efect: aș putea să-mi deduc leușteanul pe firmă :D
  • tot lanțul trofic s-ar organiza mai bine:
    • producătorii nu vor mai ieși din satul lor să vină cu produsele la piață, ci se vor ocupa de ceea ce știu mai bine: să cultive. Vor lucra cu angrosiștii și concurența între producători va fi mai mare (evident, angrosiștii vor alege doar produsele cele mai bune). Vom avea deci produse mai bune.
    • angrosiștii vor avea sarcina de a găsi cele mai bune produse și de a le transporta către orașe. Deși majoritatea îi demonizează pe intermediari, în acest caz cred că sunt necesari.
    • în piață vor exista doar vânzători “de profesie”. Cool for me. Prefer oricând o față zâmbitoare și o persoană politicoasă, căreia îi e frică să fie concediată, decât producătorul cu toane căruia nu-i pasă de nimic, pentru că el “e stăpân”.

Tu ce părere ai? Scrie un comentariu mai jos!

PS: Nu uita să citești și știrile NOVIT!

Image credit: Free Flower.

TwitterFacebookLinkedInGoogle ReaderYahoo MessengerEmailGoogle GmailYahoo MailPrintShare

Related posts:

  1. Si totusi se misca

3 comments

  1. DM says:

    Problema e mai complexa decat o prezinti aici (problema unei piete in capitalism, sau calitatea servciilor)
    Un mic exemplu:
    “Vor lucra cu angrosiștii și concurența între producători va fi mai mare (evident, angrosiștii vor alege doar produsele cele mai bune).”
    Pentru “angrosisti” “produse mai bune” = “nu se strica prea repede”, cand pt tine = mai bun la gust, mai hranitor. (Crezi ca angrosistii fac vreun test pe sample-uri de marfa sa vada ce valoarea nutritiva are produsl X?) Prin urmare angrosistii, supermarket-urile nu mai iau de la tarani marfa, ci de la marile companii gen Monsanto, Pioneer sau de la marii mafioti locali gen Culita Tarata, care n-au nici o etica cand vine vorba de ce chimicale, hormoni de crestere contin ceea ce vand maselor…(nu vreau sa par apocaliptic)
    Cunoscand un caz concret de cum lucreaza secretarii de stat (care concep astfel de legi) din domenii gen agricultura (si care dau legi de genul asta) iti pot garanta ca masura respectiva tinteste pe termen lung eliminarea concurentei marilor producatori si nicidecum siguranta consumatorului final.

  2. Ovidiu says:

    @DM – sigur, problemele sunt mai complicate și probabil că am putea discuta în încă 100 de post-uri despre calitatea fructelor și legumelor. Care, între noi fie vorba, oricum n-o poți controla. Țăranii “reali” nu au probabil bani de hormoni, dar nu știi ce-au folosit să stropească. Știu cazuri reale în care se stropea cu concentrație de 10 ori mai mare decât cea recomandată “că de ce să mai dau si peste o lună, dau o dată și gata”. Și uite așa fructele “naturale” sunt de fapt otrăvitoare… deja hormonii ăia mi se par deliciosi :)

    Pe de altă parte, problemele astea se rezolvă prin reglementare și rating-uri pe produse. În nici un caz acceptând evaziunea unora sau altora.

    Eu am mare încredere în piață ca determinant al comportamentului comercianților. O mare parte din piață cere produse ieftine și proaste – și evident, angrosiștii vor oferi asta. O altă parte cere cele mai bune produse posibil – și atunci vor exista comercianți care asta vor oferi.

    Dacă există un mecanism care funcționează de verificare a calității produselor, iar piața știe astfel ce cumpără, angrosiștii se vor mula după piață, iar statul, dacă vrea să aibă un popor sănătos, trebuie doar să educe populația să evite produsele daunătoare.

  3. Geografilia says:

    Unde ai intalnit vanzatori cu fete zambitoare? :O

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*


one × = 8

CommentLuv badge