Home
Ce am început cu un post ușor și amuzant despre BRD văd că s-a transformat într-un serial despre multe-multe bănci. În felul ăsta, la o bancă pe săptămână, o să divorțez de toate cele aproximativ 80 de bănci care există în România.
Astăzi, după BRD, Bancpost și Alpha Bank, la rând este Credit Europe Bank. Titlul post-ului este un pic forțat, nu pot să divorțez de Credit Europe pentru că nu am o relație serioasă cu ea. Ne știm de câțiva ani, mă mai duc la ea, mai vine la mine – mai exact am un CardFinans și mai cumpăr (rar) câte ceva în rate. Deci nici măcar amantă nu este. Să spunem că am avut cu ea o serie de one night stand-uri.
Și când ai relații pasagere cu băncile, vezi doar ce-ți place, de obicei doar partea frumoasă a lucrurilor. Până acum nu m-a deranjat la ea decât un singur lucru – percep un comision de 1 leu la transfer fonduri tip credit (adică primești bani). Dacă depui la ghișeu, nu costă nimic. Când muncește o persoană, e gratis. Când se execută un program, e mai scump. Dar ce contează când iubești.
Ieri însă, am aflat ce fel de bancă este Credit Europe. Am avut de depus o sumă în euro în contul cuiva (o închiriere de apartament). Afară, 30+ de grade. Înăuntru, cam la fel, pentru că nu mergea aerul condiționat. Față în față cu ușa de intrare, 4 ghișee de casierie, adică exact unde aveam eu treabă. Goale.
Mă uit eu un pic confuz la ceas, mai erau două ore de program. Intuind situația în care mă aflam, paznicul mă îndrumă către zona de birouri, unde stăteau relaxate vreo 6 persoane, discutau, glumeau, atmosferă destinsă de joi în timpul programului. Îmi aleg după vorbă după port o persoană care părea capabilă și dornică să mă ajute, fac doi pași pre ea și sunt interceptat destul de strident de o tanti “Ce doriți?!!”
Realizez repede de ce nu o băgasem inițial în seamă – nu prea părea angajata băncii, ci una din vecinele mele casnice de la bloc. Portret de gospodină clasică: 45 de ani, păr oxigenat și vopsit într-un portocaliu turbat, plinuță, transpirată și îmbrăcată într-o rochie cu flori (era să vă spun că și mulată pe corpul atins serios de vârsta și gabaritul menționate, dar nu vreau să vă fac greață). Probabil că joia este casual friday sau în august se renunță la ținuta corporate.
M-am așezat timid pe scaun și mi-am povestit dorința. Am întins banii, foaia cu contul destinatarului și cartea de identitate și am așteptat să mă rezolve. În timpul operațiunii de căutat date în calculator (spre lauda ei, știa să se descurce foarte bine) am observat și că avea mizerie sub absolut toate unghiile. 10 bucăți. Unghii nevopsite, mizerie neagră, strat generos. Poate o fi schimbat pâmântul de la plantele băncii și ar trebui să o laud. Poate e nesimțită și nu se spală.
După vreo 2-3 încercări de a afla ce trebuie să facă pentru a depune euro (a încercat să mă păcălească și să-mi spună că se fac depuneri doar în lei și pentru euro trebuie transfer, dar nu i-a mers cu mine), timp în care a chemat o colegă cu apelativul “Fatăăăăăă”, mi-a dat să completez o foaie. Pe lângă nume, CNP, CI (făcuseră deja o copie, dar voiau probabil să vadă dacă îmi aduc aminte datele, că de dat înapoi nu mi-l dăduseră), am ajuns la o rubrică numită “Poziția politică”. WTF?
Am flirtat un pic cu gândul să scriu acolo “69, dar merge și a misionarului”, m-am răzgândit când am văzut în spatele meu o coadă de 5 persoane nerăbdătoare. Coada se formase pentru că gospodina era singura persoană abilitată să discute cu publicul – restul de 5 persoane erau foarte ocupate cu statul pe scaun, privitul încruntat pe monitor și respiratul adânc (aici îi înteleg, că era nu doar cald, ci și umezeală în sediu).
Momentele amuzante au continuat când una din colegele gospodinei s-a adresat altcuiva și i-a sugerat să-i trimită (acte, ceva) fufei de la (un acronim de departament) și să se descurce aia cu ele. Cum nu știu la cine se referea, nu pot decât să o cred pe cuvânt că persoana aia merita apelativul, rostit foarte tare, intr-un birou plin de clienți uimiți.
În final am terminat tranzacția, mi-am luat bagajele și am plecat. Sper să nu mă mai întorc prea repede în sediul respectiv (Aurel Vlaicu, pentru cine vrea să verifice situația la fața locului), pentru luna viitoare o să-mi aleg altul.
Dragă Credit Europe, ar fi putut să fie o relație frumoasă. Avem un card împreună, poate că am fi avut și un cont curent și ebanking. Dar m-ai dezamăgit. Nici la tine nu există respect pentru client. Adio.
Ai și tu experiențe cu Credit Europe Bank? Scrie un comentariu!
Related posts:
- Bănci care cer divorț – Alpha Bank Ultima iubire este Alpha Bank. După experiența dureroasă cu BRD...
- Când și cum să rambursezi anticipat un credit Majoritatea oamenilor (me included) care fac credite tind să meargă...
- Evolio Hercules Power Bank În procesul de a deveni foarte mobil (sau mai exact...
August 28th, 2009 at 13:11
In ritmul asta cred ca o sa se termine bancile din Romania si tot nu o sa gasesti una ok 100%.
Intr-o vreme a trebuit sa interactionez mai des cu Volksbank si dupa vreo doua vizite neplacute mi-am desfiintat contul si am plecat la BRD.
August 28th, 2009 at 13:27
S-ar putea să ai dreptate… Eram într-o vreme mare fan Emporiki, săptămâna viitoare o să scriu și despre ea, tot de divorț. Acum folosesc ING și în afară de o experientă neplăcută cu cardul (am scris aici: http://blog.mybox.ro/2009/01/05/iarasi-despre-banci/ ), până acum sunt mulțumit.
August 28th, 2009 at 17:09
Mda, si eu sunt fan ING de foarte multi ani….au si fete dragute la birouri. In afara unui eveniment destul de neplacut (deh platile pe internet au dezavantajele lor), relatia mea cu ING a fost una linistita, plina de tandreturi si de momente spectaculoase de amor (la un moment dat am simtit dobanda cumulata cum imi ofera din cand in cand cate o bere sau cate o cafea).
August 28th, 2009 at 17:11
Am vrut eu sa scriu acum cateva zile ca n-ai sa gasesti in Romania banca aia decenta si cu respect fata de tine clientul, dar mi-era ca te superi pe mine. Incet – incet descoperi – e drept ca ‘the hard way’, la fel ca mine – cum sta treaba. Bottom line – ca tot o daduram pe afacereza- ca sa ai servicii decente si ieftine trebuie sa schimbi tara. E si cea mai ieftina solutie, e drept ca nu si cea mai usoara …
August 28th, 2009 at 17:33
@Web – de ce să mă supăr când sunt perfect de acord cu tine?
Am descoperit de mult treaba cu serviciile și mai ales băncile, de asta m-am și apucat să scriu pe blog.
@Dragos – treaba cu dobânda îmi place și mie. Nu mă îmbogățesc, dar reușesc să-mi recuperez taxele de OP-uri și retragere cash, practic am cont fără costuri.
August 30th, 2009 at 13:57
Buna
Pot sa va marturisesc cu toata sinceritatea ca am citit aceste randuri fascinata de modul literar a ‘scriitorului’ in a relata situatia de fapt
Ceea ce va pot spune , e 100% cert pentru ca am avut mai mult decat ‘simple’ tangente cu Credit Europe Bank, este faptul ca intern s-au facut verificari cu privire la modul de interactionare a personalului din unitati cu clienti-deja existenti- sau cu potentiali clienti.Daca nu ma insel au fost vizate ca unitati pilot 5 unitati de lucru, dintre care vreo 3 cu importanta strategica pentru banca , adika aplasate in zone cu un numar mare de ‘vizitatori’.
Rezultatul a fost unul dezatruos: angajatii nu purtau ecusoanele la vedere-cred ca doreau sa fie ‘pe unvisible’; timpul de raspuns la diversele probleme ff mare, angajati prea’plictisiti’sa se intereseze de ce sta cineva in fata lor timp de10 min ,o doamna cu par roscat prea artagoasa la sucursala unirii ( cea de la magazin)
Stiu ca acest ‘stiudiu de caz’ a fost realizat de catre o firma specializata.Urmarile domnilor: un mail primit in care se mentionau aceste situatii de fapt , insa nicio solutie oferita.
Aceasta problema a aparut si ca urmare a faptului ca banca a facut angajari masive, si-a deschis unitati pe banda rulanta, fara sa se aiba in vedere un training pentru salariatii sai pe parte de comunicare, interactionare s.a.
Din pacate ponoasele le tragem noi, clienti deja existenti, si singura solutie este sa aducem la cunostinta celorlalti aceste probleme , ca o persoana interesata de o banca sau alta sa aiba mai multe pct de vedere inainte de a apela la serviciile ei.
Situatii de acest gen sunt prezente si la alte banci, eu una le pun tot pe seama modului de recrutare a angajatilor si pe modul de trainuire , pentru ca ceea ce este cel mai important la o banca : salariatul ar trebui sa aiba o tinuta impecabila ( nu numai la haine si curatenia corporala ma refer) ci si o conduita pro client.
August 30th, 2009 at 14:16
Mulțumesc an_ka pentru precizări, este foarte bine că se adună astfel de informații. Este cel mai bine pentru toată lumea să știe cam la ce fel de tratament te poți aștepta să fii supus dacă lucrezi cu o bancă sau alta.
September 3rd, 2009 at 12:31
Hehe, eu merg lunar la sediul de la Aurel Vlaicu.. De vara asta, cand a plecat domnul de la ghiseu (care era si politicos si de treaba), au ramas “in charge” doamnele cele 2. Intr-adevar, una are parul portocaliu si atitudine total neprietenoasa pana ii ajungi in fata, cand sufera o schimbare brusca si chiar zambeste (mai printre dinti, dar e ceva). Celelalte au mereu treaba cu hartii. Sefa lor e in concediu, altfel nu se explica; banca asta era, de obicei, ok.
September 3rd, 2009 at 13:57
@Xelomon – o să văd luna viitoare când o să am iar treabă la banca respectivă, poate se mai schimbă ceva…