Există suficient de multe sisteme și metode de backup. Am testat mai multe și mi-am ales un program care mă satisface. Este vorba de Dirvish (mulțumesc Bogdan că mi-ai spus de el), iar aici o să discut un pic despre diferitele opțiuni pe care le oferă programele de backup în general, și cum ar trebui ele folosite.

Mod de stocare

Pentru că cel mai important lucru la un backup este să-l poți folosi pentru restore, am evitat toate programele care salvează fișierele în baze de date, fișiere arhivă, redenumesc fișierele, rearanjează directoarele și alte prostii.

Am ales un program care copiază tree-ul exact așa cum este el, păstrând numele fișierelor și drepturile de acces. Asta îmi permite ca restore-ul să nu fie nimic altceva decât o copiere, și dacă vreau pot să montez directorul de backup în locul unui hard disk crăpat, de exemplu. Iar dacă vreau să mă uit prin fișierele vechi, pot folosi uneltele normale.

Full vs differential/incremental

Avantajul backup-urilor differential/incremental este că poți foarte ușor să vezi ce modificări au avut loc între două backup-uri succesive, și desigur economisesc o grămadă de spațiu.

Pe de altă parte însă, este destul de dificil să faci restore – pentru a ajunge la ultima variantă trebuie să recuperezi ultimul backup full și apoi să aplici toate backup-urile intermediare. Evident, nu e o idee prea bună să ștergi vreun backup începând cu ultimul full și până la cel mai nou incremental.

O altă problemă pe care o au toate sistemele de backup pe care le-am încercat a fost că este destul de greu să-ți dai seama ce fișiere au fost șterse între backup-uri, astfel încât în cazul unui restore te poți trezi cu multe fișiere vechi.

Programul pe care îl folosesc știe să facă hardlinks dacă fișierul există și e nemodificat în backup-ul anterior. Practic face un backup incremental (și nu irosește spațiu), dar aspectul tree-ului în locația de backup este aceea a întregului “original”. Astfel este extrem de simplu să fac un restore “full”, și pot să și șterg backup-urile vechi fără grijă că o să pierd date.

Într-adevăr este un pic mai dificil să văd ce fișiere au fost modificate între backup-uri, dar pentru asta există mai multe programe care compară directoare.

Compresie

În afară de faptul că fișierele ocupă mai puțin loc pe disc, nu văd absolut nici un avantaj al compresiei, dar văd însă o mulțime de dezavantaje:

• timpi de backup/restore mai mari, chiar și cu cele mai rapide procesoare
• restore-ul mai dificil (mult mai dificil de făcut decât o simplă copiere)
• recuperarea doar a anumitor fișiere este și ea complicată, mai ales dacă se folosește un sistem de compresie care nu permite extragerea directă a obiectelor de interes.

La cât costă în zilele noastre discurile, pur și simplu nu merită efortul.

Criptare

Funcția de criptare te asigură că nimeni nu poate să-ți citească backup-ul. Asta este o veste foarte bună. Vestea foarte proastă este că dacă ai nevoie de criptare, probabil că nu ești sigur de securitatea fizică a mediului de backup, deci șansa ca cineva să-ți șteargă sau să-ți modifice backup-ul făcândul-l inutil este mare. Evident, metoda de restore este și ea mult îngreunată dacă datele sunt criptate.

Sfatul meu este să nu folosiți criptarea, în schimb să asigurați fizic discul de backup. Un hard-disk extern deconectat de la orice sistem și pus undeva sub cheie ar trebui să fie suficient.

Excludere fișiere

Este o opțiune importantă, pe care o folosesc. Nu este ceva fără de care nu poți trăi, și nu îmi bat capul să elimin chiar toate fișierele care nu sunt indispensabile, dar încerc să nu fac backup la fișiere temporare sau cache-uri de sute de mega. De obicei mă uit prin backup-uri și dacă ajunge acolo ceva inutil îl introduc într-o listă de excepții și data viitoare scap de el.

Remote backup

Aceasta este o funcție foarte utilă, practic nici nu m-am uitat la vreo aplicație care nu știe să se lege măcar prin ssh sau rsync la serverele remote de pe care am nevoie să fac backup. Există desigur și programe care rulează agenți pe fiecare mașină, dar mi s-au părut nenecesar de complicate.

***

Și ca o notă de încheiere, RAID NU este o metodă de backup. RAID nu te protejează dacă a eșuat un update sau ai editat greșit un fișier important de configurare. RAID îți oferă redundanță împotriva căderii fizice a harddisk-urilor și atât. RAID și backup nu se explud una pe alta și cine e deștept le face pe amândouă.

No related posts.