Hotelul la care am stat este de fapt un “village”, mai exact un complex de clădiri, mai mari sau mai mici, majoritatea pe 3 nivele, în total cam 30 de camere pe clădire, din care 10, cele de la parter, au intrarea din exterior, practic formând un fel de bungalow-uri cu mini-curticică cu tot. Complexul se numește Star Beach Village, are 4 stele și este lângă stațiunea Hersonissos, se ajunge în partea cu magazinele, cluburile și barurile în 5 minute, mers pe jos.

În prima seară, odată ajunși la hotel, am completat foile stupide cu nume prenume număr la pantofi scopul vizitei, inclusiv am rezolvat o neînțelegere – mai exact ei aveau impresia că stăm 7 nopți, nu 9. Voucher-ul și verificarea în emailul din România i-a convins. Pentru că deja se făcea târziu, am fost trimiși să mâncăm și apoi să ne intoarcem să ne luăm cheia de la cameră.

Am mâncat, și chelnerul ne-a crezut pe cuvânt că stăm în hotel (nu aveam nici un fel de cheie sau altceva să dovedească asta, si evident ne vedea prima dată). Ne-am întors la recepție și am primit cardul de acces în cameră și un cartonaș pe care scria camera, numărul de persoane, perioada și faptul că avem mic dejun și cină – urma să-l folosim la restaurant când mâncăm.

Am fost apoi conduși către cameră – ceea ce a fost bine, pentru că era în altă clădire și probabil nu ne-am fi descurcat. Încercăm sa descuiem – nu merge cardul. Ne deschide majordomul cu cheia lui universală și se duce și ne aduce alta. Începem să despachetăm, constat că nu există telecomandă la televizor. Oftez adânc și mă duc la recepție să aflu care-i treaba – mi-au cerut 10 euro garanție pentru ea, pe care i-am primit inapoi la plecare. Cam jenant pentru 4 stele.

Camerele sunt mari, îngrijite, mobilierul decent de nou, cu aer condiționat, televizor, telefon. Deși am fost două persoane, mai era un pat în cameră, și exista loc și disponibilitate din partea hotelului să se mai aducă unul – multe familii cu 2 copii am văzut că au făcut asta. În afară de paturi, două noptiere, dulap, masă, chestiile normale. Un lucru destul de neplăcut la camere este faptul că pe jos nu există covor sau mochetă, ci gresie.

Baia este normală, și include uscător de păr și, interesant, cântar. Consumabile am primit doar săpun (lichid), dar ciudat, nici un fel de gel de duș. Ca program de curățenie, zilnic se ia gunoiul și se schimbă prosoapele, iar la două zile se schimbă și așternuturile.

Balconul camerelor dispune de o masă de plastic și patru scaune-fotoliu, toate din plastic, dar făcute dintr-un material moale, împletitură și sunt comode. Datorită felului în care sunt orientate camerele, de pe toate balcoanele se poate vedea parțial marea, curtea hotelului și munții.

Televizorul, după ce am făcut rost de telecomandă, a prins în jur de 20 de canale, din care câteva în engleză – în principal cele standard de pe satelit care sunt “free to air” și posturi locale. Din fericire nu toate posturile grecești dublează filmele, astfel încât am putut să înțelegem la ce ne uităm. EuroSport era în germană, ceea ce a fost destul de incomod, mai ales că era în timpul Olimpiadei.

Există și wireless Internet care se poate accesa cumpărând niște coduri de acces, dar costurile erau îngrozitor de mari. Pentru cine n-a venit cu laptopul la el, în holul hotelului erau și vreo 10 calculatoare – din păcate la același preț.

Chicineta amenajată în holul camerei este lucrul excepțional pentru hotelurile de 4 stele – este o chiuvetă, cuptor cu microunde, filtru de cafea, ibric, plită electrică, veselă, tacâmuri și desigur frigider. Complet diferit de majoritatea celorlalte hoteluri, unde nu ai voie să intri cu nimic comestibil din afară, ei încurajează asta, ba chiar au propriul magazin.

Magazinul, contrat așteptărilor noastre, avea prețuri în cea mai mare parte un pic mai mici decât alte supermarket-uri. Erau desigur și produse mai scumpe, dar în cea mai mare parte era mult mai comod și mai ieftin să-ți cumperi ceva “de la colț”. Produsele nu erau extrem de variate, dar în principiu am găsit cam tot ce ne-am dorit, inclusiv senvișuri gata făcute și un rucsac pentru mers pe plajă (l-am uitat acasă pe al nostru), iar pentru puținele chestii pe care nu le-am găsit, mai există un magazim mai mare, peste drum. Magazinul era deschis până pe la 12 noaptea și beneficia chiar și de room service gratuit – mai exact sunai, spuneai ce doreai și îți aduceau în cameră, fără nici o taxă suplimentară.

Curtea interiară, deși nu este neaparat o curte, nefiind delimitată în vreun fel de restul stațiunii, cuprinde o multime de alte servicii – trei-patru piscine, baruri și snack-bar-uri, restaurante, discotecă (cu muzică house/minimal pentru retardați – adică doar ritm fără melodie), pistă de kart-uri, teren de mini-golf, bungee-jumping, masaj, saună, coafor și o grămadă de alte chestii, de exemplu un țarc în care se putea face echitație. Este imposibil să nu găsești ceva de făcut, și este clar că scopul proprietarilor a fost să îți ofere absolut tot ce ai nevoie încât să nu fie nevoie să pleci în altă parte, să-ți ia alții banii.

În fiecare seară avea loc câte un spectacol în diferite locuri – ori la discotecă, ori la piscină – atât muzică modernă cât și tradițională. Ziua o parte din plajă și una din piscine era expusă brutal “muzicii” house/minimal, la celelalte piscine se auzea muzică mult mai plăcută.

În afară de piscine, există și un fel de plajă. În mare parte este vorba de stânci, dar există și 2-3 zone cu nisip foarte fin. În apă, contrar așteptărilor, nu sunt pietre, ci tot nisip, astfel încât am putut intra fără nici o problemă cu picioarele goale în apă. Ceea ce nu mi-a plăcut la plajă a fost că nu era aproape deloc întreținută – foarte multă mizerie pe jos, șezlongurile te descurcai să ți le găsești și să ți le muți, la fel umbrelele. Asta combinat cu înghesuiala mare și faptul că șezlongurile și umbreluțele erau contra cost mă fac să dau o notă mică plajei.

Restaurantul principal al hotelului (pentru că mai erau în zonă un restaurant chinezesc, vreo două pool-bar-uri și o tavernă) nu era funcțional decât dimineața și seara și nu servea decât clienții. Cele două mese ale zilei erau sub forma bufet suedez, foarte bine bine aprovizionat cu de toate. Pe lângă felurile așezate pe tăvi, mai exista și un bucătar care prepara pe loc omlete și ochiuri dimineața, și diverse specialități seara. Deși ca număr de opțiuni am avut parte și de mai multe, aici a fost sigura dată când am avut delicatese la fiecare masă: brânză albastră, somon, midii. Mâncarea a fost excelentă, nu am mâncat absolut nimic care să nu-mi placă.

Restaurantul are și o terasă mare, cu copaci, verdeată și chiar un bazin cu apă, motiv pentru care toată lumea mânca afară. Păcat că nu a existat opțiunea de a mânca și la prânz la restaurant – și implicit nici all inclusive. Dacă ar fi existat așa ceva, chiar că managementul hotelul și-ar fi atins scopul: nimeni nu ar fi avut nici un motiv să părăsească Village-ul. Chelnerii, cam ca la noi – fără să fie complet nesimțiți, nu s-au dat totuși peste cap cu amabilitățile, cel mai probabil pentru că posibilitatea să ia un bacșis era zero dimineața și mică seara – seara se plăteau băuturile.

Ca tip de turiști, foarte puțini români (ura!), mulți englezi, ruși și olandezi, marea majoritate tineri veniți în cete, destule cupluri cu copii mici sau adolescenți. A fost un hotel mai puțin liniștit decât m-aș fi așteptat și mi-aș fi dorit, dar asta este posibil să fie și din cauză că era în plin sezon.

În concluzie – hotelul a fost excelent, mâncarea la fel, plaja însă nu, iar angajații hotelului așa-și-așa. Nu m-aș întoarce la prețurile astea, dar în extrasezon probabil că da. Acum, câteva poze:

[Show as slideshow]

Related posts:

1. Tunisia 2008 – Hotelul
2. Creta 2008
3. Creta 2008 – Drumul